Ca in fiecare an de Ziua Timisoarei e mare petrecere mare. Anul acesta insa nu mi-a placut programul asa mult. A fost nu saracacios neaparat, dar facut la abureala sau asa a dat impresia. Au fost concerte, putine la numar si in ultima zi au inghesuit Corina, Kamelia si George Hora si Inna. In rest au fost tot felul de chestii legate de arta sau mai stiu eu. Eu zic ca mai bine aducea mai multe trupe underground care nu cereau un onorariu cat muntele sau chiar deloc si puteau sa aduca invitat special Inna si terminau balciul. Adica ar fi fost mai frumos asa, parerea mea.
In fine, am decis ca sambata sa merg in oras pentru ca era atelier de origami, shoudo si ikebana in centru si am vrut sa vad. Am dat anunt si printre fanele k-pop de aici cine vrea sa vina. S-au adunat cateva. Dar inainte de asta am mers cu Lexie sa ne facem o caricatura de faimosul Stefan Popa Popa's. Cand am ajuns acolo era o coada imensa. Eu nu am mai ajuns la rand pentru ca a trebuit sa fiu in cealalta parte cu fetele, dar ea si fratele ei au reusit sa isi faca.
 |
| Cateva din caricaturile facute de un membru al Academiei Popa's. Recunoasteti personajele? |
Atelierele nu au fost cine stie ce. Again, lipsa de documentatie a facut ca workshop-ul [cel putin ala de shodo] sa fie...well...those who don't know kanji are blessed. Nu toate kanji erau desenate cum trebuie sau aveau semnificatia aiurea. Totusi, e de apreciat ca fetele, fara nici o pregatire, si-au dat un pic silinta sa caute povestea din spatele scrierii lor.
 |
| In spate se poate vedea kanji pentru Apa si eu il scriam pe cel pentru Ploaie |
 |
| Scriti! "Dragoste" |
La ikebana si origami nu am participat, dar mai sus se poate vedea rezultatul muncii Andreei la atelierul de ikebana.
Tot atunci erau in piata si niste tipi de la ceva scoala de dans de societate care invata lumea sa valseze. Una din Denise a vrut si ea sa mearga, dar avea nevoie de partener. M-am dus eu cu ea. Nu mai dansasem vals de la gradinita. It was fun!
Dupa toate astea am pornit fericite spre Unirii sa bem un suc. Pe drum tot aveam impresia ca uitasem ceva....sau pe cineva. Cand am ajuns acolo, spre rusinea noastra, realizam ca o uitasem pe una din Denise. Vreo 10 minute am fost in soc. Cum sa o uitam pe Deni acolo? Gomeneeee!!! *bows 90 degrees*
 |
| Deni, Deni, Deni |
In ciuda neplacerilor, a fost distractiv si asta conteaza, nu?
0 comments:
Post a Comment