Powered by Blogger.
RSS

Expozitie foto

Zilele trecute la Bastionul Theresia din Timisoara, s-a deschis expozitia foto-documentara dedicata victimelor dezastrului de la Fukushima care va fi deschisa pana in 17 aprilie cu intrare libera. Am hotarat sa mergem si noi, cei de la japoneza, sa ne cultivam putin. Inainte de asta a mai fost o prezentare la UVT la care din pacate eu nu am ajuns din cauza cursurilor.
La eveniment am avut parte de un frumos recital la flaut de domnul Ionuţ Bogdan Stefănescu si de o scurta demonstratie de Kendo a juniorilor Clubului de Kendo Sam-Sho din Timişoara.
 
De asemenea puteai lua acasa gratuit reviste cu tot felul de subiecte culturale si nu numai despre Japonia. Am fost inspirata sa iau cate una din fiecare acasa pentru ca Dee a fost foarte incantata de ele si de abia asteapta sa le citeasca mai ales ca e pe subiectul ei preferat - design si arhitectura.
De asemenea am avut onoarea si bucuria sa vorbesc cu Excelenta Sa, Natsuo Amemiya, Ambasadorul Japoniei in Romania care a fost foarte incantat de faptul ca noi, studentii de la japoneza, am fost prezenti si ne-a multumit ca am venit. Este un om cu un comportament impecabil si bun la suflet. La sfarsitul evenimentului inainte sa plece acasa s-a oprit la noi sa ne ureze succes in continuare si sa ne multumeasca inca o data. A fost asa de draguuut~ E bine de stiut ca mai sunt oameni draguti si politicosi pe lumea asta care in ciuda functiei pe care o au nu te trateaza ca pe un nimeni si la care sa nu le ajungi nici cu prajina la nas.
In ciuda faptului ca nu am fost in forma in ziua respectiva si ca am avut treaba inainte si dupa eveniment, e bine ca am reusit sa ajung si sa particip. Sper sa mai fie evenimente interesante pe viitor.

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

New friends

Iza did it again! Acum cateva saptamani a dat de Kasumi chan [sau Momo, cum i se mai spune] care locuieste aici de ceva timp impreuna cu familia ei. Am stabilit o intalnire la mall pentru a o cunoaste mai bine. Pentru ca era cald, am decis sa mergem pe acoperisul mall-ului sa stam pe banca la aer. Dupa cateva ore de stat pe acoperis discutand vrute si nevrute, am mancat si apoi am mers acasa pentru ca fiecare avea treaba.
Pentru ca i-a placut asa de mult de noi, Momo-chan ne-a invitat acasa la ea la un cooking party. Nu stiam exact unde locuieste asa ca ne-am intalnit in Balcescu si de acolo a venit sa ne ia. Vremea s-a racit brusc luni iar vantul batea asa de tare incat mai putin si aveai nevoie de masca de oxigen.
Din fericire apartamentul nu era departe de locul unde ne-am intalnit. Odata ajunsi am facut cunostinta cu mama si sora ei mai mica, pe nume Sumire care are 7 ani. Pe masa ne asteptau sucul si ca aperitiv tot felul de chips-uri si prajiturele/biscuiti. Iza, Bobby, Csabi, Cati, Momo si mama ei s-au apucat imediat de treaba lasandu-ne pe mine, Hina-chan si Alex cu Sumire. Ne-am simtit useless dar nu avea rost sa stam si noi in bucatarie pentru ca mai mult incurcam, dar mergeam din cand in cand in "inspectie" sa vedem daca putem ajuta cu ceva.

Din cauza ca era foarte rusinoasa, in prima ora nu prea aveai ce vorbi cu ea si ne-a trebuit ceva sa o scoatem din carapace. Cu putin ajutor din partea surorii ei mai mari, Sumire in sfarsit a iesit din carapace si a inceput sa vorbeasca....in romana. Am ramas masca. Fata vorbeste romana la fel de fluent ca si limba ei natala. Cand a venit la mine si m-a intrebat daca e ok sa vorbeasca romana, ma asteptam sa stie ceva, dar nu mult. In schimb nici nu am simtit ca vorbesc cu o japoneza, ci cu o romanca. Mi-a facut cunostinta si cu bunica lor cu care vorbea prin chat. E o femeie foarte draguta si deschisa care evident ca nu isi arata varsta.
Ca sa nu se mai plictiseasca nici ea nici noi, am intrebat-o daca vrea sa joace ceva. Am avut un al doilea soc cand m-a intrebat daca vreau sa joc sah. E campioana la sah. La 7 ani poate sa bata experti si se vede ca ii place jocul. Eu nu ma pricep. Am invatat si eu sah pe la 8-9 ani dar nu am jucat mai mult de 10 partide de atunci. E usor de ghicit ca she kicked my a$$. Ne-a batut pe toti care am jucat in afara de Alex care a reusit sa o bata dupa ce s-a zbatut destul.
Cand ne-am plictisit de sah a fost gata si mancarea. Momo ne-a pregatit o delicioasa supa miso si oyako donburi. Pe langa asta, Iza a facut salata de vinete si salata de ciuperci. La desert am avut prajituri cumparate si Raffaello de casa, specialitatea Izei.
Miso shiro si Oyako donburi
Raffaello
A fost delicios desi nu am putut manca tot, din pacate. Dupa masa ne-am pus sa jucam mima cu cuvinte in japoneza. E prima oara cand jucam asa. A fost ciudat si un pic greu, dar mi-a placut si am ras cu pofta. Timpul a zburat si la ora 1, dupa 2 ture de mima am decis ca e timpul sa mergem acasa. 
Party-ul asta a fost o experienta unica si am invatat cate ceva, mai ales cuvinte noi xD Sper sa ne mai intalnim in curand la asa un party.

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

New Haircut~ Finally!!

Ta-dah! M-am tuns~

La aproape 3 luni de la postul meu despre "haircut battle" in sfarsit m-am tuns. Desi nu este niciuna dintre cele pe care le-am post eu, pot spune ca e o combinatie intre "haicut no. 3" si cea a lui Hyori ( haircut no. 6 ), pentru ca am bretonul ca si al ei.
Marturisesc ca imi place destul de mult, desi la inceput eram putin sceptica din cauza fetei mele grasune :)) Sunt bucuroasa ca in sfarsit am scapat de imaginea de high school student. Desi acum lumea ma intreaba la ce faculta sunt boboaca. But anyways :)) E mai bine :)) Defapt cred ca ar fi trebuit sa imi continuat cariera ca si actrita, as fi jucat in "Baby faced beauty" in locul lui Jang Nara.  As fi fost potrivita, nu? Joking joking kkk.



 Pe partea stanga parul are lungimea mai mare. Ma enerveaza putin ca parul meu este moale si nefiind obisnuit se muleaza dupa forma capului/gatului asa ca acum trebuie sa-l aranjez in fiecare dimineata, dar doar partea stanga.
Pentru ca cea dreapta sta perfect.
Desigur intrebarea " iti intinzi parul cu placa?" imi este si acum pusa, ca atunci cand aveam parul lung :)) Si amuzata zic de fiecare data "nu" si lumea se uita chioras la mine apoi oftica. Ehh fetelor sa stiti ca nu-i asa fain sa ai tot timpul parul drept. Like..FOARTE DREPT.
Poveste funny:
Pe mine de obicei ma tunde colega mea de facultate inca de pe vremea cand eram la liceu impreuna. Si in ziua in care m-am dus la ea la salon sa ma tunda, avea clienti si a trebuit sa astept putin. Aveam parul prins in coc, asa ca atunci cand l-am desfacut toate clientele au inceput sa ofteze, apoi una dintre ele s-a dus la manichiura in cealalta incapere si intre timp eu m-am tuns. Cand a iesit expresia ei s-a schimbat brusc din :) in O.O si a urmat intrebarea " CE TI-AI FACUT?". Saraca, arata inspaimantata de-a dreptul cand a vazut cat par era pe jos. Apoi mi-a zis ingrijorata ca ea ar fi plans daca si-ar fi taiat atata par. Eu am ras, n-am suferit niciodata dupa parul taiat si nici n-am de gand. E frumos, e sanatos, am grija de el, dar e doar PAR! Deci chill creste la loc. :)) Si pe final o poza cu mine si Andra, cu frezele nostre noi kkk


Byebye~~

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

JLPT results

Anul trecut unii din colegii mei de la japoneza au dat urmatorul nivel la JLPT [Japanese Language Proficiency Test]. Eu nu am dat pentru ca m-am concentrat pe examenele de la facultate. Acum cateva zile au sosit si rezultatele asa ca am decis sa ne intalnim ASAP pentru a sarbatori succesul. Congrats!!! Ne-am intalnit in Carturesti-ul din mall. 
Inainte sa mergem la intalnirea propriu-zisa am zis cu Dee ca sa mancam ceva inainte. Evident ca ne-am luat Thai. Cred ca ar trebui sa nu mai mancam o perioada. Zici ca suntem addicted to it xD
Dupa cum puteti vedea, m-am tuns chiar ieri. Am vrut o schimbare asa ca am decis sa imi fac breton drept, dar sa nu imi tai mult din lungime. Tunsoarea a iesit ceva gen Cleopatra-style. Awesome! Asa ma si gandeam ca o sa iasa. Doar ca frizerita era putin pe alta planeta cand m-a tuns. Nu se vede tare, dar bretonul e in valuri si la varfuri e tuns total aiurea. Concluzia:
credit goes to tumbrl
O sa ma mai tund inca odata si sper ca BINE peste vreo 2-3 saptamani. Singura nu am tupeul sa imi bag foarfeca in par. I know my limits. Until then I shall wear it
credit goes to tumbrl
 
Eu si Dee am ajuns mai repede, [deoarece eram deja in mall] am ocupat o masa si am comandat ceai. Colegii mei au ajuns cateva minute mai tarziu si am avut parte de surpriza neplacuta. Eu nu ii inteleg pe cei de la Carturesti cu regulile lor de interior. Pentru ca am fost prea multi, ni s-a facut observatie ca de ce luam scaunele de la alte mese ca nu e loc, etc. si de asemenea au refuzat sa ii serveasca pe ceilalti. Alta data cand am incercat sa mutam mesele din acelasi motiv, ni s-a zis ca nu e voie si nu ne-au servit. 
credit goes to tumblr

Cu alte cuvinte daca grupul e mai mare de 4 persoane, nu ai ce cauta in Carturesti sa bei ceai. Mi se pare penibil, but then again, nu prea ai ce sa le spui. Colegii mei au fost nevoiti sa se mute sus la Food Court iar eu cu Dee i-am urmat dupa ce am terminat ceaiul. Spre surprinderea noastra toata lumea si-a luat Chinese :)) Am stat si am glumit pana pe la ora 9 cand am decis sa spargem gasca.

Am primit un martisor cu intarziere de la Iza pentru ca nu am avut ocazia sa ne vedem mai repede. Eu nu i-am luat unul asa ca m-am simtit un pic prost. Promit sa ma revansez :D
A day well spent, daca ma intrebati pe mine. A fost relaxant in ciuda micului incident. :)

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

Primavara e aici!

De ceva vreme am trecut si peste sesiunea asta cu bine. Dupa o bine-meritata vacanta de 1 saptamana jumatate, am revenit la facultate pentru un semestru nou si stresant. Partea proasta e ca m-am obisnuit sa ma culc pe la 2 dimineata si sa ma trezesc pe la 11. Diminetile mele incep cam asa cand suna alarma la ora 7 dupa doar 5 ore de somn....
 La ore sunt tot timpul asa:

Noroc ca doar luni am de la 8 si cu Lucy care imediat sare pe mine si incepe sa ma muste ca sa ma trezeasca pana ma enervez si TZOP! o prind si ii fac asa:
In 2 secunde nici nu mai stie pe unde sa fuga de mine. Prea multa iubire strica. Ah! Ca tot veni vorba de Lucy. Intr-o zi in timp ce o enervam, i-am facut si poze ca sa se enerveze si mai tare. Cred ca enervatul pisicii mele incepe sa devina un hobby. xD Nu pot sa rezist cand vad cat se enerveaza ca nu prinde pixul.

See what I mean? Era in stare sa ma rupa si daca imi aduc bine aminte m-a si zgariat. A small price to pay for awesome pictures.
Partea buna e ca odata cu sesiunea a plecat si frigul ala crunt de -n grade care te facea sa vrei sa stai in casa si sa inveti decat sa iesi afara sa cumperi ceva. Ca sa nu mai spun de 1 Martie, o zi pe care toata lumea o asteapta. Desi fondurile au fost limitate, am reusit sa ma incadrez in buget cumparand martisoare dragalase matusii mele si lui Dee. Eu la randul meu am primit de la colegul meu Vladut, Dee, de la tata, Lili si o floare de la vanzatoarea la magazinul de animale din Mall unde am fost sa iau mancare pentru pisici.

Imi amintesc cand eram mai mica, prin clasele 1-8 ca baietii toti erau obligati practic sa vina cu martisoare la colegele lor si eu ajungeam cu geanta plina acasa.
Azi este alta zi speciala - ziua lui Lexie~~! La multi ani!!! *big hug & kiss* Am vrut sa merg sa o vad ca anul trecut, dar din pacate nu este posibil pentru ca e deja in Polonia impreuna cu o colega, iar Andrei, prietenul lui Lexie si Georgi o colega de-a lor, au obtinut burse in Seul. Isi povestesc aventurile pe blogul personal. Yay!!!

Speram sa se distreze acolo si sa vina incarcati de lucruri noi si frumoase + experienta. Fighting! We're gonna miss you....
Si cam aici se va incheia postul asta care e cam lipsit de sens si mostly just me rambling. I hope you liked the update tho. Until next time...Toodles~
 
Ps: credits for the gifs go to tumblr :)

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS