AABFF

Dupa ce Oji-san a plecat inapoi in Japonia, Iza ne-a anuntat ca un japonez pe care ea il intalnise pe aeroport vine in Timisoara cu treaba, dar nu sta decat o zi. Asa ca s-a stabilit o intalnire sa il cunoastem si noi si cu ocazia asta sa mai exersam japoneza. 

Primul lucru - l-am luat de la hotel. Deoarece pierdeam timp, am decis sa ramanem in Complex ca si asa acolo sunt destule localuri unde se poate bea un suc si chiar si manca. Katsuhiro-san a fost foarte entuziasmat si bucuros sa ne cunoasca. A spus ca ii place romana, cultura de aici si mancarea. A si demonstrat ca stie sa spuna cateva fraze in romana. De asemenea, vorbeste bine germana. Am fost socati sa aflam ca nu are 50 ani cum credeam noi, ci cu 20 mai mult.

Ne-am plimbat ceva pana am gasit un local care sa serveasca vin si ciorba de burta. Mie personal nu imi place ciorba de burta de nici o culoare, dar fiindca el a cerut, nu am putut refuza. Si nu e ca si cand trebuia sa comand acelasi lucru. Prima data am fost intr-un local unde serveau ciorba de burta. Dupa ce am luat cina, am cautat un local care sa serveasca vin si am descoperit cu stupoare ca aveau si ei ciorba de burta. Clar nu cautasem destul.

Mi-am comandat clatita cu ciocolata pentru ca imi era pofta, dar ciocolata nu mi-a placut asa ca nu am putut-o manca pe toata.

Am regretat alunele mancate pana a venit mancarea [ca sa nu ma ametesc din cauza ca beau pe stomacul gol] pentru ca ele combinate cu alcool [vin] mi-au provocat o frumoasa criza de gastrita a doua zi. Data viitoare tin minte sa nu mai fac asa ceva.

Lumea avea lucru a doua zi asa ca dupa ce am facut repede o poza de grup si l-am dus inapoi la hotel pe invitatul nostru, am plecat acasa. E interesant de fiecare data cand cunosc o persoana japoneza. Fiecare vorbeste diferit in functie de zona de unde e. Asa ca e o provocare sa ma obisnuiesc cu diferitele viteze de vorbire, accent, etc. Aflu lucruri noi de la fiecare si am ocazia macar sa exersez ascultand limba daca tot nu vorbesc.

Si anul asta am reusit sa organizam fanmeeting-ul pentru iubitorii culturii coreene. Lumea s-a distrat super bine si se pare ca singura nemultumire [care a fost generala] era ca aerul conditionat nu a facut fata. Ne-am topit de cald, dar asta nu i-a impiedicat pe fani sa danseze aproape non-stop si sa isi aclame artistii preferati. La sfarsitul zilei am fost terminate, dar efortul a meritat. De data asta, am avut parte de crew show [dance battle], prezentare de costume traditional, demonstratie de hapkido si taekwondo facuta de elevii Maestrului Jang; standurile fancluburilor prezente au venit cu elemente noi ca sa ii surprinda pe fani si am avut chiar si parte de mancare coreana facuta de bulgarii din proiectul Fusion Miracle carora le multumim ca au batut atata drum si ca au gatit cu dragoste pentru fanii romani. Pentru cei care nu au reusit sa fie anul asta prezenti, va asteptam la anul cu mai multe surprize! ^^

In afara de pregatirile pentru fanmeeting, am reusit sa ne relaxam putin. Am fost la restaurantul Korea House unde am mancat numai bunatati.

Am dat o raita si prin Unirea Shopping Center, unde am fost acostati de o tanara care promova un restaurant bun si ieftin si care ne-a "certat" ca auzise ca vrem sa mancam de la Chopstix. Intr-adevar, macarea a fost buna si pretul acceptabil, plus ca am primit un discount de vreo 25%. Data viitoare poate mai mancam acolo.

Am fost si in AFI Palace Mall unde ne-am plimbat prin toate magazinele si am vizitat Carturesti care la ei e de 3 ori cat la noi la Iulius Mall. Mi-e ciuda!! Au atatea chestii care la noi nu se gasesc. Si nu numai Carturesti. Si celelalte magazine, de exemplu cele cu haine, au colectii care la noi nu sunt. Si sunt asa de faine~ Dar nu am avut bani la noi sa mergem la shopping. *forever crying*

Data viitoare cand mergem sper ca avem mai mult timp sa vizitam orasul. 

Momo-chan se plictisea asa ca ne-a invitat la masa. Pe la 2:30 ne-am intalnit la mall ca sa luam din Auchan bauturi. Pana am ajuns acasa la ea s-a facut 4. Ne-am lalait cam mult. Sta destul de departe intr-un complex nou si modern de apartamente aproape de marginea orasului.

Meniul a constat din niste prajiturele delicioase si usor de facut, vinete la cuptor, supa miso cu ciuperci, orez cu un fel de tocanita si bere Redd's sau Carlsberg [care s-a baut numai la masa] sau suc.

A fost delicios! Iza, Momo si Csabi au pregatit totul, iar eu, Hina-chan si Bobby cu Ralu si Cati stateam si vorbeam despre subiecte variind de la k-pop, j-rock la anime si alte cele. Alex a ajuns mai tarziu din cauza lucrului. Ralu si Cati au facut o faza asa de tare! Noi 3 vorbeam nu stiu despre ce cu Ralu. La un moment dat, in mijlocul ideii Ralu se ia si pleaca in bucatarie. Dupa exact o secunda vine din bucatarie Cati, sora ei geamana, si continua subiectul cu asa o naturalete ca si cand cu ea am fi inceput conversatia. Eu cu Bobby am ramas putin cu gura cascata. Eu pentru o secunda am crezut ca era tot Ralu si cand mi-am dat seama ca e defapt Cati am avut o reactie de genul "stai putin, parca vorbeam cu Ralu...tu esti Cati sau nu vad eu bine?"

Din pacate eu si Csabi a trebuit sa plecam putin pentru ca aveam niste treburi de rezolvat. Cand am venit noi inapoi masa era gata de ceva timp si Mihai, prietenul lui Momo, ajunsese si el de la lucru. Multumesc ca nu ati mancat fara noi! haha

Evident la sfarsit poza de group is a must! Pana am reusit sa mancam si sa facem niste poze de grup decente s-a facut ora 10. Am luat-o incetisor pe jos inspre casa pentru ca era vreme placuta discutand despre One Piece sau Game of Thrones si speriindu-ne de cainii din cimitir. Noroc ca era gardul inalt ca altfel ne papau. :))

Hello lume~~

Cum ati sarbatorit de Paste? V-ati distrat ciocnind oua? Ati mancat bunatati? Foarte bine! Si noi am facut la fel! Eu mi-am vizitat bunicii, iar Andra a sarbatorit si ea cu familia.

Insa inainte de asta, cu o saptamana inainte de Paste, mi-am facut bagajul si am plecat la Bucuresti. Ca sa nu ma plictisesc 9 ore pe tren, am luat cu mine Ipod-ul, cartea pe care o citesc - "Foc in pavilionul cu ceai" de Ellis Avery, revistele cu arhitectura luate de Andra de la expozitie si pe Andra ca sa imi tina companie. Cu toate astea, drumul a fost extrem de obositor. Trenul a avut intarziere o ora. Noi trebuia sa ajungem la evenimentul organizat de asociatia Annyeong Korea la liceul A.D.Xenopol pentru ca eu urma sa dansez un dans traditional coreean asa ca ne-am lasat bagajele repede la Alex acasa [multumim ca ne-ai primit~!!] si am fugit repede acolo. Am ajuns la timp. M-am schimbat repede in hanbok si dupa o scurta prezentare a costumului, am inceput sa dansez.

Trebuie sa recunosc ca am avut ceva emotii in legatura cu dansul, dar o data ce am pasit pe scena, m-am concentrat si pana la urma totul a mers bine. Dupa momentul meu, a urmat o prezentare de hanbok-uri feminine moderne in viziunea creatoarei Cristinei Ducu.

Evenimentul s-a incheiat cu o prezentare delicioasa. S-a servit kimpab si clatite coreene. Au fost mai mult decat bine-venite in stomacurile noastre goale. Andra a uitat sa faca poze pentru ca era prea ocupata sa manance, deci no pictures with the yummy food for you. Dupa asta am mers la un KFC sa mancam ceva pentru ca inca ne era foame impreuna cu Ely, Antonia, Alex si Andreea, iar mai apoi acasa unde am cazut late de oboseala, adormind aproape instant.

A doua zi ne-am trezit devreme. Avea sa fie o zi lunga. La ora 8 dimineata am avut intalnire cu Andreea si Ely la McDonald's de la Piata Romana unde e Universitatea lui Alex. Am fost socate sa vedem ca la ora aia localul era aproape plin. La noi in Timisoara e aproape gol.

Eu mi-am comandat o cafea; Andra si-a luat ceva de mancat si o cola ca sa se trezeasca cat asteptam sa vina fetele. Am inceput sa ma panichez putin pentru ca se facuse ora 9 si fetele nu mai ajungeau. De ce? Pentru ca a fost un pic de confuzie. Ele au inteles ca ne intalnim la localul de la statia de metrou "Universitate", pe cand noi trebuia sa ne vedem la "Universitate", adica aia de Litere din Piata Romana unde invata Alex. Ne-a luat ceva pana sa ne dam seama ce nu se potrivea atunci cand Andreea spunea ca ea e in McDonalds' dar noi nu suntem acolo. Dupa ce in sfarsit au ajuns, am plecat sa colindam orasul. Am vizitat Centrul Vechi, si intr-un final am poposit in Afi Cotroceni Mall unde am stat sa vorbim savurand mancare chinezeasca. No offence, dar cea din Timisoara de la mall-ul nostru e mai buna.

A treia zi am pornit iarasi sa colindam orasul. Am vizitat Baneasa shopping center pentru prima oara. Cladirea e imensa si inauntru totul e cam haotic pus. Ne-am oprit sa mancam ca eram demult pe drum. Andreea avea pe telefon o aplicatie cu Kpop singers in care trebuie sa alegi dintre 2 pe care ti le alege random. Tot ce pot sa spun ca mall-ul ala has seen the fangirl's power in all its might. Alex era frustrata ca ei nu ii pica TOP si ne pica noua, lui Andra i-au picat la un moment dat 3 biasi: Jaejoong, Yunho si Seungho, dar nu din prima. Eu am fost cea mai norocoasa. Mi-a picat Yoochun din prima *evil laugh*. Smaranda, prietena lui Alex, a trecut si ea sa ne vada.

 Am vrut sa vedem un film la cinema, dar am decis ca o plimbare in parc ar fi mai sanatoasa. Ne-am indreptat spre Herastrau. Vremea a tinut cu noi, asa ca ne-am distrat de minune plimbandu-ne prin el. Andreea si-a luat pufoshenia de acasa. O cheama Louise si nu m-am putut abtine sa nu o rapesc. Am plimbat-o si am mangaiat-o toata ziua.

Dupa o zi magnifica in parc, am mers acasa sa ne pregatim de plecare. A fost scurt, obositor dar super fain! Mai vreau~!

PS: Cand am fost la Baneasa, nu ne-am putut abtine sa nu probam ochelarii de fashionista a lui Smara. 

My question is: who wore it better? Me or Andra?

Iza did it again! Acum cateva saptamani a dat de Kasumi chan [sau Momo, cum i se mai spune] care locuieste aici de ceva timp impreuna cu familia ei. Am stabilit o intalnire la mall pentru a o cunoaste mai bine. Pentru ca era cald, am decis sa mergem pe acoperisul mall-ului sa stam pe banca la aer. Dupa cateva ore de stat pe acoperis discutand vrute si nevrute, am mancat si apoi am mers acasa pentru ca fiecare avea treaba.

Pentru ca i-a placut asa de mult de noi, Momo-chan ne-a invitat acasa la ea la un cooking party. Nu stiam exact unde locuieste asa ca ne-am intalnit in Balcescu si de acolo a venit sa ne ia. Vremea s-a racit brusc luni iar vantul batea asa de tare incat mai putin si aveai nevoie de masca de oxigen.

Din fericire apartamentul nu era departe de locul unde ne-am intalnit. Odata ajunsi am facut cunostinta cu mama si sora ei mai mica, pe nume Sumire care are 7 ani. Pe masa ne asteptau sucul si ca aperitiv tot felul de chips-uri si prajiturele/biscuiti. Iza, Bobby, Csabi, Cati, Momo si mama ei s-au apucat imediat de treaba lasandu-ne pe mine, Hina-chan si Alex cu Sumire. Ne-am simtit useless dar nu avea rost sa stam si noi in bucatarie pentru ca mai mult incurcam, dar mergeam din cand in cand in "inspectie" sa vedem daca putem ajuta cu ceva.

Din cauza ca era foarte rusinoasa, in prima ora nu prea aveai ce vorbi cu ea si ne-a trebuit ceva sa o scoatem din carapace. Cu putin ajutor din partea surorii ei mai mari, Sumire in sfarsit a iesit din carapace si a inceput sa vorbeasca....in romana. Am ramas masca. Fata vorbeste romana la fel de fluent ca si limba ei natala. Cand a venit la mine si m-a intrebat daca e ok sa vorbeasca romana, ma asteptam sa stie ceva, dar nu mult. In schimb nici nu am simtit ca vorbesc cu o japoneza, ci cu o romanca. Mi-a facut cunostinta si cu bunica lor cu care vorbea prin chat. E o femeie foarte draguta si deschisa care evident ca nu isi arata varsta.

Ca sa nu se mai plictiseasca nici ea nici noi, am intrebat-o daca vrea sa joace ceva. Am avut un al doilea soc cand m-a intrebat daca vreau sa joc sah. E campioana la sah. La 7 ani poate sa bata experti si se vede ca ii place jocul. Eu nu ma pricep. Am invatat si eu sah pe la 8-9 ani dar nu am jucat mai mult de 10 partide de atunci. E usor de ghicit ca she kicked my a$$. Ne-a batut pe toti care am jucat in afara de Alex care a reusit sa o bata dupa ce s-a zbatut destul.

Cand ne-am plictisit de sah a fost gata si mancarea. Momo ne-a pregatit o delicioasa supa miso si oyako donburi. Pe langa asta, Iza a facut salata de vinete si salata de ciuperci. La desert am avut prajituri cumparate si Raffaello de casa, specialitatea Izei.

A fost delicios desi nu am putut manca tot, din pacate. Dupa masa ne-am pus sa jucam mima cu cuvinte in japoneza. E prima oara cand jucam asa. A fost ciudat si un pic greu, dar mi-a placut si am ras cu pofta. Timpul a zburat si la ora 1, dupa 2 ture de mima am decis ca e timpul sa mergem acasa. 

Party-ul asta a fost o experienta unica si am invatat cate ceva, mai ales cuvinte noi xD Sper sa ne mai intalnim in curand la asa un party.